![](http://nationalgreenhighway.org/img/kipm-2020/1863/image_352TbfBlwm7mrtcoRQPnFq8B.jpg)
După cum știți, o persoană are diferite faze ale somnului, printre care rapid, lent, paradoxal. Observând însă peștii, oamenii de știință au descoperit că acești reprezentanți ai faunei trăiesc un vis paradoxal.
Fiecare fază a somnului este caracterizată de activitatea cortexului cerebral. Într-un vis lent, creierul se odihnește, activitatea lui scade și odată cu el mușchii corpului se relaxează, iar ritmul cardiac încetinește. Aceasta este o stare de repaus în care corpul se sprijină.
Dar un vis paradoxal este aproape analog cu trezirea în gradul de activitate al creierului și inimii. În această perioadă, ochii și pleoapele încep să se miște repede, impresia este că o persoană clipește rapid într-un vis. Oamenii de știință sunt înclinați să creadă că oamenii visează în această fază. Perioade similare de somn sunt observate la pești, caracatițe, muște.
Astfel de faze pot fi importante pentru organismele vii, deoarece acestea persistă în procesul de evoluție de milioane de ani. Și având în vedere cât de mulți pași evolutivi separă aceste animale de oameni, se poate spune cu certitudine că un astfel de vis are o importanță deosebită.
Louis Leng, neurologul de la Universitatea Stanford, împreună cu colegii săi, au observat un vis prăjit cu pește zebra. Datorită strălucirii compușilor proteici din viața creierului, oamenii de știință au putut să urmărească activitatea neuronilor printr-un microscop. Alegerea prăjirii acestor pești s-a datorat faptului că în această etapă a dezvoltării lor, acestea sunt aproape transparente și mișcarea lichidelor organice este ușor de observat și de fixat.
Fazele au fost ajutate de adăugarea de medicamente în apă care au fost utilizate pentru a induce somnul lent sau paradoxal la mamifere. Adevărat, oamenii de știință au găsit o cale de ieșire mai simplă. Pur și simplu nu i-au lăsat pe prăjiți să adoarmă, i-au forțat să rămână treji și să se miște, iar când peștele era epuizat, au fost mutați la microscop. Prăjitul obosit a adormit imediat căzând o stare de odihnă, iar oamenii de știință au putut observa dezvoltarea fazelor somnului și le pot remedia într-un mod instrumental.
Aceste observații au făcut posibilă izolarea comportamentului diferit al creierului la pești. Au fost înregistrate cel puțin două condiții. Despre acest biolog au scris un articol în revista „Nature” („Nature”).
Prima fază de somn la pește semăna cu somnul lent al unei persoane. În acest moment, neuronele erau marcate doar de activitate. Partea paradoxală a somnului a fost caracterizată prin activitatea întregului creier. Adevărat, oamenii de știință dau acestor faze alte nume. Cu toate acestea, creierul uman și peștele sunt diferite, astfel încât multe alte semne ale somnului paradoxal observate la oameni nu sunt observate la pești.