Recent, climatologii și alți oameni de știință s-au arătat agresiv publicului și politicienilor, solicitând să acorde o atenție deosebită problemei „efectului de seră”.
Știința oficială consideră că încălzirea globală „globală” este cauzată de creșterea activității umane cauzate de om, o creștere a cantității de dioxid de carbon din atmosfera planetei sub forma gazelor de eșapament provenite din transport și emisiile industriale. Dar este chiar așa?
Atmosfera de gaze cu efect de seră
Conform studiilor geologice, înainte de începutul erei industriale din istoria omenirii, conținutul de dioxid de carbon în oceanul aer al Pământului era de aproximativ 0,027%. Acum această cifră variază de la 0,03-0,04%. În urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, nivelul său a fost de 1-3%, iar apoi viața plantelor și animalelor a înflorit în forme violente și o abundență de specii.
Beneficiile efectului de seră
În zilele noastre, acest efect este folosit de agronomi în cultivarea plantelor cultivate - este suficient pentru a crea o concentrație de dioxid de carbon în aerul serii de aproximativ 1%, pe măsură ce începe creșterea activă a plantelor și crește productivitatea acestora. Nivelul scăzut al acestei substanțe chimice în atmosferă (mai puțin de 0,015%), dimpotrivă, dăunează florei și inhibă dezvoltarea plantelor. Există, de asemenea, dovezi că plantațiile de portocale din California au dat fructe în urmă cu 150 de ani mult mai bine decât în prezent. Și acest lucru s-a datorat creșterii temporare a dioxidului de carbon din aer.
Efectul de seră este periculos pentru oameni?
În ceea ce privește oamenii, limita superioară a dioxidului de carbon din aer, periculoasă pentru sănătate, este mai mare de 5-8%. Se dovedește că chiar și dublarea cantității actuale a acestui gaz nu va fi vizibilă animalelor, iar plantele vor începe să se dezvolte mai bine. Conform unor estimări, creșterea cantității de gaze cu efect de seră ca urmare a activităților umane provocate de om este de aproximativ 0,002% pe an. La ritmul actual de creștere al conținutului de gaze cu efect de seră, dubla sa va dura cel puțin 195 de ani.
Potrivit climatologilor care susțin teoria „efectului de seră”, o creștere a dioxidului de carbon de la 0,028 la 0,039% în ultimii 150 de ani a dus la o creștere a temperaturii medii anuale de aproximativ 0,8 grade.
Perioade de încălzire și răcire pe Pământ
În istoria Pământului au existat multe perioade de încălzire și răcire, nefiind asociate cu o schimbare a dioxidului de carbon din atmosferă. În perioada 1000 - 1200 d.Hr., a avut loc o încălzire, în Anglia au cultivat struguri și au făcut vin. Apoi a început mica „epoca de gheață”, când a urmat o scădere a temperaturii și înghețarea completă a Tamisei. De la sfârșitul secolului al XVII-lea, temperatura a început să crească încet, deși în 1940-1970 s-a înregistrat o „revenire” spre o scădere a temperaturii medii, care a provocat panică în societatea „epocii de gheață”. Fluctuațiile de temperatură între 0,6 și 0,9 grade pot fi considerate normale. Existența unei mici „epoci a gheții” și a altor fapte „incomode” sunt reduse în cercurile oamenilor de știință în domeniul climatului.
Niveluri de gaze cu efect de seră
Studiile asupra miezurilor de gheață, a căror vârstă este de câteva mii de ani, au arătat că nivelul dioxidului de carbon a fluctuat atât în direcția creșterii, cât și a scăderii. Mai mult, aceste schimbări au fost mai mult un rezultat, nu o cauză de încălzire. Evoluțiile câmpului geologic în straturile de gheață confirmă această relație cauzală.
Gazele cu efect de seră
Gazele cu efect de seră reprezintă aproximativ 3% din atmosfera Pământului în volum. Din această cantitate, 97% reprezintă vapori de apă și nori, iar restul sunt gaze, cum ar fi dioxidul de carbon, metanul, ozonul și oxidul nitric. Unii cercetători consideră că vaporii de apă și norii sunt responsabili pentru apariția „efectului de seră” cu 75% comparativ cu alți factori. Astfel, o modificare de 3% a cantității de vapori de apă din atmosferă va avea același efect ca o creștere de 100% a dioxidului de carbon din cantitatea inițială.
Clima Pământului s-a schimbat mereu. „Încălzirea globală” actuală nu este deloc neobișnuită de standardele istoriei geologice. Nu există fapte justificate care dovedesc relația schimbărilor de temperatură cu prezența unei cantități crescute sau scăzute de dioxid de carbon în învelișul de aer al planetei.
O serie de factori influențează schimbarea temperaturii, iar dioxidul de carbon nu este dominant printre aceștia. Probabil, curenții oceanici, deriva continentală a continentelor, activitatea activă a vulcanilor mari, modificările parametrilor orbitei Pământului (elipticitate, orientarea axelor etc.) au cel mai mare impact asupra schimbărilor climatice planetare.e.), influența asteroizilor și cometelor, radiația solară, furtunile magnetice și alte efecte din spațiu.